Dacă iubiți câinii vagabonzi luați-i acasă!

Da, m-am săturat de câinii de pe străzi, luați-i acasă dacă îi iubiți atât de mult de ce îi lăsați pe străzi? Locul câinilor nu este pe străzile orașelor! Nu mai vreau să-i ocolesc în drum spre casă pentru că văd grămezi de 10 câini lătrând în calea mea. Nu vrea să mai fiu atent pe unde calc ca nu cumva să calc într-un rahat.

Nu îmi este frică de câini, iubesc câinii, am un câine la părinții mei(voi pune poză mai jos). Dar, când vine vorba de siguranța mea sau a celor din jur, câinele va fi pe locul doi.

Nu pot să-i înțeleg pe iubitorii de câini maidanezi, îi iubești dar îi lași pe stradă. Dar sari de fund în sus când vine vorba de eutanasiere sau de adunarea lor de pe străzi, asta dacă nu cumva acești iubitori au ceva interese.
Constănțeanca Carmen Ghimi, marea iubitoare de câini maidanezi a constanței aruncă în stânga și în drepta tot felul de jigniri la adresa persoanelor ce au curajul să spună ceva la adresa câinilor maidanezi. Într-o postare de-a mea pe un grup de Facebook unde iubitorii de câini maidanezi latră în gura mare și critică toate acțiunile autorităților ce încearcă să găsească soluții la diminuarea numărului de câini vagabonzi de pe străzi.
Doamna Carmen Ghimi, dar aș putea sa o jignesc și eu să o numesc „cățea” sau proasta secolului pentru că degeaba a trăit până aproape de vârsta de 50 ani dacă are o asemenea mentalitate și știe doar să jignească. Am cerut adresa acestei femei, sa-mi spună unde locuiește că-i aduc toți câini de pe străzile Constanței. Am și eu o curiozitate, să vad câți câini încap într-un apartament sau casa. M-a ignorat total și am fost eliminat de pe grupul respectiv.

Asta-i cea mai mare problema a României la ora actuală? Sunt părinți ce nu au ce sa pune pe masă copiilor, mă refer la părinți ce se străduiesc nu la cei alcoolici. Ce să mai spun de țările în care se consumă carne de câine? Să înțeleg că maidanezii au devenit sacrii în România precum vacile în India?

Sunt oameni ce mor de foame, oameni ce sunt condamnați la moarte (Vezi Malaysia, cazul unui român condamnat la moarte pentru trafic de droguri), copii ce primesc o alocație de doar 42 de lei. Iar voi ce faceți? Voi iubitori de patrupede! În loc să ajutați oamenii preferați să ajutați câinii și aveți pretenția ca statul să se implice și să ofere bugete cât mai mari pentru adăposturile de câini. Voi știți că pentru un câine statul roman cheltuie mai mulți bani pe luna decât alocația unui copil?

Recunosc! Am fost nevoit să omor doi câini, nu pentru ca mi-a plăcut (nu sunt sadic) ci pentru că am fost nevoit. Da, pentru că am preferat să sar pentru un copil ce alerga prin cartier, alerga și el ca orice copil și 4 câini l-au încolțit. Copilul s-a speriat și a început să plângă. Nu am putut să stau sa mă uit, normal am sărit. M-am pus în fața copilului, cu toate ca era posibil sa fiu eu cel mușcat. Până să sara și alți vecini în furie am dat un picior unui câine, atât de puternic și bine în cât l-am proiectat într-un gard unde n-a mai mișcat. În a doua întâmplare eram vizat doar eu, 3 câini eu singur pe strada întorcându-ma de la muncă, un sigur picior și l-am proiectat pe unul din ei în roata unei mașini, a fost suficient.

Am fost muscat de câteva ori dar nu am frică de câini, așa cum am spus toate ca toate până vine vorba de siguranța mea sau a celor din jur.

Soluția e sa-i luați acasă, voi iubitorii de patrupede dacă tot nu lăsați autoritățile să-și facă treaba!

Iubiți și câinii vagabonzi, dar STERILIZAȚI-I sau luați-i acasă!