World Vision, înnebunit de cerșetoria voastră!

Într-un timp treceam zilnic prin fața sediului World Vision. Am auzit și am văzut multe la ei. De la faptul că într-o dimineață câteva persoane stăteau în fața sediului cu țigara și cafeaua în mână și se certau care să plece pe teren: „Nu avem bani de cafea, de nimic, cineva trebuie să meargă pe teren astăzi să facă rost de ceva bani”.

Ajung la birou și îmi încep ziua, biroul meu fiind relativ aproape de sediul World Vision. După aproape două ore ne trezim în birou cu o persoană care se prezintă, spune că-i de la World Vision și dacă putem să ajutam o persoană bolnavă de cancer, parcă. Semn că au găsit pe cineva care să facă rost de bani pentru cafea. Am luat inițiativă în numele colegilor și i-am spus „Îmi pare rău dar nu”. Pleacă, iar noi ne vedem de treburi în continuare, fără a lua în discuție cele întâmplate.

Pe după amiază ne trezim cu o altă persoană la birou care la fel se prezintă și spune că este de la World Vision. I-am spus destul de calm că dimineață a fost colega ei cu aceeași poveste și o rog să plece. Pleacă și trântește ușa destul de tare, spunând ceva ce nu am înțeles. Atunci ies și îi spun și eu câteva printre care și faptul că eu nu dau bani de cafea.

Asta s-a întâmplat cu ceva timp în urmă  de atunci  la noi la birou n-a mai venit nimeni de la World Vision.

Nu contest că acest ONG nu ar fi serios dar în Constanța nu este, o problemă similară au avut și în California.